Oamenii sunt capabili de orice în momentul în care iubesc și sunt iubiți.
Andreea Esca
A intrat în încăpere plină de energie. În următoarea secundă a umplut camera cu prezența ei. Zâmbetele largi și buna dispoziție mi-au dat avânt să apăs pe Rec. Am avut emoții la început și știam că nu m-am pregătit cât ar fi trebuit să mă pregătesc pentru această întâlnire. Dar atunci când stai la o poveste cu Andreea Esca, lucrurile nu au cum să meargă prost.
Așa am povestit relaxați la o cafea și un croissant despre media tradițională și online, AlistMagazine și evenimente, despre frici și despre iubire.
Pe Andreea Esca o găsiți pe:
Subiecte discutate:
- De la media tradițională la media online
- Cum să-ți învingi fricile
- Despre puterea brandului
- Despre intuiția în profesie
- Despre ce a descoperit Andreea atunci când s-a apucat de radio
- Înainte a alistmagazine.ro a fost andreeaesca.ro
- 3 ingrediente pentru un interviu reușit
- Despre business plan-ul pe care Andreea nu l-a avut niciodată
- Social media și Andreea Esca
- Despre mesajul pe care Andreea l-ar lăsa timp de o oră pe toate ecranele din România
- Televiziune sau Online?
Idei și Citate
- Mi-a fost întotdeauna frică de online
- Brandul te ajută, dar te și încurcă
- Nu mă interesează neapărat platforma, ci doar faptul că vreau să comunic cu oamenii
- Nu m-am gândit că o să ajung la 40 de ani să găsesc un public pe care nu-l găsisem până atunci
- Dacă nativ nu ai o oarecare curiozitate, nu știu cât de mult poate să facă școala din tine
- Cel mai greu îmi este să fac interviuri cu oameni pe care-i știu foarte bine
- Niciodată nu am avut un plan
- Lucrurile pe care le fac, le fac pentru că pur și simplu îmi plac
- Am o energie nativă
- Sunt în poziția în care pot să ajut alți oameni
- Oamenii sunt capabili de orice în momentul în care iubesc și sunt iubiți
- Nu sunt în stare să abandonez nimic
- Voi sta în televiziune până când aceasta va muri.
Mulțumesc mult că asculți acest podcast.
Dacă ți-a plăcut acest episod, poți să te abonezi la “Podcastu’ lui Katai” și să lași un review de oriunde asculți:
Mă poți urmări pe social media și pe:
Audio Transcript
R: Bine ați venit la un nou episod al Podcast-ului lui Katai. Avem în urechile dumneavoastră astăzi o persoană pe care o urmăream de copil, seara la televizor, și e ca un vis împlinit. Doamnelor și domnilor în prezența mea și în urechile voastră, Andreea Esca.
A: Bună! Nu știu dacă e bine că mă cunoști de când erai mic, dar voi considera că e de bine.
R: Putem spune că suntem mici și la 18 ani.
A: Putem da, putem să rămânem inconștienți.
R: Ce faci? Cum ești? Ai puțin timp?
A: Sunt răcită, dar am vrut să facem podcastul pentru ca ți-am mai ascultat și alte interviuri și mi-au plăcut. Și pentru că erai în colțul străzii mele și mi s-ar fi părut păcat de Dumnezeu să știu că te las în colțul străzii fără să vorbesc cu tine.
R: Eu zic că putem să încheiem acest postcast acum. Andreea ascultă podcast-ul meu. Mama va fi foarte bucuroasă.
A: O salutăm și pe mama ta cu această ocazie.
R: De la media tradițională la media online? Știu că ai primit de foarte multe ori întrebarea aceasta, dar nu cred că te-a întrebat cineva ce a fost în capul tău?
A: Nimic.
R: Cam așa pornesc toate proiectele.
A: Mi-a fost întotdeauna foarte frică de tot ce înseamnă online. Atunci când am lansat site-ul alistmagazine.ro am făcut un filmuleț în care spuneam cum cred eu că Icloud-ul e un fel de securist al vremurilor noastre, că mi se pare că te urmărește de peste tot și că tot ce e virtual e periculos, pentru că nu știi de unde să-l apuci. Însă mereu mi-a plăcut să-mi depășesc fricile. De exemplu, când am avut un accident la ski și am fost operată, am stat o perioadă cu piciorul în gips, dar am vrut neapărat să mă reapuc de ski și acum skiez din nou. Când eram puștoaică credeam că argintul îmi poartă ghinion și am purtat până m-am convins că este o prostie și că nu există așa ceva. Tot timpul am treaba asta. Nu mi se pare ok să ai frici, superstiții, lucruri care să fie mai presus decât tine.
R: Se spune în psihologie că dacă ai o frică, trebuie să începi să înfrunți frica respectivă.
A: Păi vezi? Probabil de asta. N-am fost la psiholog, dar…
R: Eu am o soție psiholog.
A: A ok, înseamnă că reacționez bine. Nu trebuie să mă duc la psiholog. Și atunci am zis că e vremea internetului, îți este sau nu frică, trebuie să mergi într-acolo să vezi dacă faci față. Să vedem până la urmă care pe care. Așa am început online.
R: Te-a ajutat foarte mult că lumea te cunoștea deja și că Andreea Esca era deja un brand.
A: Da, cu siguranță te ajută brand-ul. Dar te poate și încurca. Pentru că oamenii pot veni să vadă ce ai făcut și pot fi dezamăgiți dacă nu e ceva în regulă, și să spună – “ Uite ce a făcut, mai bine stătea pe fundul ei decât să facă ceva la ce nu se pricepe”. Există și reversul medaliei. Dar dacă privim partea bună a lucrurilor, cu siguranță te ajută pentru că măcar din curiozitate vrei să deschizi, să vezi ce ”a făcut Esca asta”.
R: Unde vrei să ajungi cu AlistMagazine?
A: În general nu vreau să ajung nicăieri cu nimic, n-am planuri. Niciodată n-am avut. Mi-a plăcut întotdeauna să comunic. Și dacă există noi canale prin care pot să comunic, am să le folosesc. Adică nu mă interesează așa tare platforma prin care comunic, cât faptul că doresc să comunic cu oamenii care se află la capătul acelui mijloc de comunicare.
R: Din punctul meu de vedere, oamenii din marketing ar trebui să gândească așa: dacă omul este atent pe platforma respectivă, eu trebuie sa fiu acolo. Și tu se pare că ai gândirea aceasta de om de marketing – ”Oamenii consumă video, le dăm video. Dacă peste 2 săptămâni oamenii nu mai consumă nici video, nici audio, le dăm numai text.” Asta te-a ajutat pe tine ca om de presă să înțelegi cum funcționează atenția omului.
A: Cred ca e mai degrabă o intuiție pe care o ai sau nu o ai, indiferent de profesie. Cred că e așa cum am spus mai devreme – cât de mult îți dorești să comunici cu niște oameni. Dacă îți dorești asta foarte mult, vei fi atent unde sunt oamenii și că ei la un moment dat migrează dintr-un canal în altul. De exemplu, când am început să fac emisiunea la radio, de la Europa FM, am descoperit niște oameni cu care eu nu mai comunicam de ceva vreme pentru că au plecat de la televizor. Sau oameni care nu au fost niciodată la televizor, erau doar la radio. Nu m-am gândit că voi găsi la 40 ani un public pe care nu-l găsisem până atunci. Sau că voi regăsi un public care mă abandonase pentru simplu fapt că au abandonat televizorul. Întotdeauna, dacă ești atent și te interesează, vei găsi un public într-un loc în care poate nu te-ai gândit că el este.
R: Pentru asta tu trebuie să începi să testezi platforme noi.
A: Trebuie să ai curaj. Să îți dorești să încerci. De asta n-am dus lipsă niciodată. Nu am fost niciodată omul căruia să i se spună să facă ceva și să zică ”nu.” Prima dată am zis – „Da, hai că mă duc.” Poate după m-am gândit dacă a fost bine sau nu. Dar acum dacă îmi spui – “Hai să mergem la munte”, mi-am făcut valiza și în 20 de secunde sunt afară. Nu mă interesează că ”stai, nu m-am gândit, cu ce ma îmbrac, unde mergem, unde stăm, ce mâncăm.” Bănuiesc că și treaba asta cu marketing, branding sau alte cuvinte englezești pe care le folosim noi acum, cred că are la baza ceva ce ai sau nu ai de la bun început, ceva cu care te naști.
R: De asta ziceam că marketing-ul nu este un job, e un lifestyle.
A: Sunt convinsă că da. Sigur că există școli foarte bune unde înveți lucruri în plus față de ceva ce ai sau nu ai nativ. Dar cred că dacă nativ nu ai o oarecare curiozitate, dorință, nu știu cât de mult poate face școala din tine.
R: Ai și Andreeaesca.ro.
A: Da, așa am început. De fapt, înainte să fac AlistMagazine, am făcut andeeeaesca.ro, pe care l-am gândit ca o arhivă. Mi se părea că toate interviurile pe care le-am făcut, articolele pe care le-am scris, nu se regăsesc într-un loc dacă cineva vreodată ar vrea să le acceseze. Sau dacă eu, la un moment dat, vreau să văd cum era interviul cu Coppola, n-aș ști unde să caut, cum să le găsesc. Fie cauți pe știrile ProTV, dar și acolo nu sunt toate arhivate. Mi s-a părut că e util, pur și simplu ca o arhivă. E adevărat că l-am cam neglijat pentru că doar pun într-o arhivă ce fac, dar nu mai scriu și editoriale noi.
R: Oricum ai AlistMagazine, faci partea de video și organizezi evenimentele Half is free, iar site-ul tău se comportă ca un site de branding personal. Dar vreau să ne întoarcem puțin. Ai punctat o chestie foarte interesantă: interviurile. Dacă putem vorbi punctual, care sunt 3 lucruri pe care un om trebuie să le ia lumea în considerare când ia un interviu. La ce ar trebui să te uiți atunci când faci un podcast?
A: Înainte de toate, trebuie să ai o documentare bună, dar pe de altă parte, să rămână lucruri pe care nu le-ai găsit în documentare și vrei să le afli. Mie îmi e foarte greu să fac interviu cu oameni pe care îi știu foarte bine, pentru că asta înseamnă că am o documentare perfectă, nu? Nu mai ai curiozități și se simte într-un interviu. Eu te întreb pe tine doar ca să te întreb, pentru că eu știu răspunsul. Trebuie să știi multe despre omul acela, dar nu chiar tot, ca să îți iasă interviul. În al doilea rând, nu trebuie să pornești cu idei preconcepute – ”Eu cred că omul acela e așa.” Pentru că e bine să lași loc emoției care se crează în momentul în care iei contact cu persoana respectivă. Eu am avut multe surprize, extrem de multe surprize. Am crezut că oamenii sunt într-un fel și m-am pregătit în mintea mea pentru acel tip de om pe care bănuiam că e, iar el era cu totul diferit. Și a trebuit în timpul interviului să-mi schimb strategia. De asta trebuie să rămâi deschis, să nu îți faci o idee clară despre cum e omul respectiv. Trebuie să fii curios, despre asta e interviul. Să te intereseze persoana respectivă, să nu inviți pe cineva doar pentru că e la modă, dacă tu nu ai niciun fel de curiozitate.
R: Sunt foarte sincer cu tine. Mi s-a părut foarte interesant cum o persoană de media tradițională, din televiziune, în ultima perioadă și-a schimbat imaginea 180 de grade. Apare la radio, unde este o altă Andreea față de cea pe care o cunoaște lumea. Apare online, unde este un antreprenor care duce un proiect mare, și îl duce din energie. Cred că oamenii de marketing ar trebui să fie atenți cu oamenii din jur, să își ia energia aceasta.
A: Știi ce cred? Cred că lucrurile funcționează așa cum zici tu pentru că niciodată n-am avut un plan. Nu știu dacă e bine să zic asta pentru ceilalți, pentru că altora nu le iese așa și nu vreau sa fie luat drept model. Niciodată nu mi-a plăcut să dau un sfat pentru că nu sunt un profesor, un model, eu doar povestesc cum am făcut eu. Cred că lucrurile s-au întâmplat de așa manieră pentru că pur și simplu așa trebuiau să se întâmple. Eu nu m-am dus la radio cu ideea că asta îmi doresc. A fost o întâmplare, un om care era directorul de la Europa FM în perioada respectivă mi-a tot scris și m-a întrebat. La prima întâlnire cu el, era un francez, mi s-a părut atât de îndrăgostit de radio și povestea cu atât de multă pasiune despre lumea asta, încât m-a cucerit și am zis că mă duc chiar dacă eu habar n-aveam să fac asta.
Și cu frică m-am gândit – ”Doamne, eu n-am făcut radio, eu nu știu să fac asta”. Apoi, am trecut la partea de online pentru că am văzut că print-ul moare. Plecam de la o revistă unde lucrasem 10 ani și trebuia să iau o decizie. Și am zis – ”Da, dacă lumea se duce într-acolo, hai să merg. Nu am avut un business plan. Nu știu nimic despre investiții. E adevărat că am făcut asta într-un moment în care mi-am permis. Am zis – ”Da, fac un lucru care dacă la un moment dat nu o să mai producă, o să iau bani din buzunarul din stânga și o sa îi bag în dreapta ca să îmi fac o plăcere. Să fac o plăcere acestei echipe cu care lucrez și o să ne distrăm făcând ceea ce cred eu ca o să distreze și pe alții.” Dacă la un moment dat o să văd că nu o să mai funcționeze sau nu o să mai pot să susțin, nu știu ce o să fac. Nu am planurile acelea pe care le are un om de afaceri adevărat. Dar lucrurile pe care le fac, le fac doar pentru că pur și simplu îmi plac și am găsit și alți oameni cărora le place. Asta e, mergem înainte.
R: Deci întrebările acelea jurnalistice fantastice cu ”Ce o să se întâmple peste 5 ani, 10 ani?” le lăsăm deoparte.
A: Da, îmi pare rău, la acestea nu pot să îți răspund. Nu știu să-ți răspund nici dacă mă întrebi ce o să se întâmple peste 25 minute. Maxim 20, asta știu.
R: Cum poate Andreea să ducă și instagram și facebook?
A: Habar n-am să răspund la această întrebare. Și eu m-am întrebat. Cred că într-o zi o să mi se termine bateria. Nu știu, am o energie nativă. Așa e și mama, și bunica mea și tatăl meu. Tata are 80 ani și face 20 de bazine pe zi și urcă pe Negoiu în continuare, probabil avem o energie. În plus, mi se pare că l-aș mânia pe Dumnezeu dacă nu aș face lucrurile acestea. Consider că am niște oportunități pe care alții nu le au și atunci ar fi păcat de Dumnezeu ca eu să nu le fac, să nu profit de ele. Mi se pare că sunt în poziția în care pot să ajut și alți oameni, pot să fac fericiți niște oameni, și simt că asta e ceea ce trebuie să fac eu.
R: Am mai pus această întrebare la unul din invitații mei din podcast și vreau sa ți-o adresez și ție.
A: E o intrebare de la care fug invitații?
R: Nu, ar fi interesant. Trebuie să mă gândesc la întrebarea asta, care să pună invitații pe fugă. Pentru un moment, să spunem că ai avea puterea ca pe toate panourile din România (afișe, posturi, ecranele televizoarelor, telefoanelor etc.) să lași un mesaj timp de o ora. Un mesaj pe care oamenii să îl vadă, să îi inspire, îi trezească, să îi motiveze.
A: Ce aș scrie?
R: Da.
A: Iubiți!
R: De ce?
A: Cred că oamenii sunt capabili de orice în momentul în care iubesc, sunt iubiți și sunt fericiți. Consider că de acolo pornește toată dorința de a face lucruri, frustrarea pentru care nu faci multe lucruri. Poate e un lucru care pleacă de când sunt mici. Am întâlnit de multe ori oameni care, pentru că nu au avut iubire suficientă în familie, au trăit toată viața cu o lipsă de iubire și o frustrare și n-au știut să dăruiască la rândul lor iubire. Cred că e foarte important să iubim și să transmitem mai departe lucrul acesta. Pentru că oamenii care iubesc și sunt fericiți, sunt bine în pielea lor și sunt bine cu ei, vor să facă bine altora, societății și business-urilor pe care le ating. Chiar cred că e o treabă legată de dragoste.
R: Ai dreptate. Atunci când ești iubit și simi că ești iubit de o persoană de lângă tine, când faci ceva, nu te mai interesează ce o sa zică o persoană necunoscută de pe internet.
A: În general. Nu vorbim neapărat de oamenii din familia noastră. E bine să iubești oamenii, să îți fie drag de oameni. Nu vreau să se înțelegă ca un termen extrem de mare.
R: Să nu mergi pe strada și să îl îmbrățișezi pe primul necunoscut.
A: Da, dar să pornești din start cu drag față de un om, nu să te gândești – cine e, ce vrea, să ai tot timpul suspiciuni. Cred că în momentul în care privești lumea așa, ți se întâmplă lucruri bune. Primești înapoi în felul în care gândești, iar dacă nu primești înapoi, nu trebuie să îți pese. Știi că ai făcut lucrul acela pentru că ți-a făcut ție bine. Că tu ți-ai dorit să oferi fericire cuiva. Dacă omul a profitat sau nu a gândit așa, e pierderea lui. Asta cred că trebuie să facem, să iubim mai mult. Să nu mai faci lucruri gândindu-te la ceva anume, ci la sufletul tău. Exista discuții interminabile în care oamenii zic ca nu își permit asa ceva. Nu cred asta. Cred că fiecare poate să facă o bucățică din viața lui, din timpul lui, din ziua lui, în așa fel încât să fie fericit.
R: Să iubim persoanele, să iubim ceea ce facem. Să ne trezim și să spunem, eu iubesc ziua asta.Cred că aș putea să închei aici, din nou, podcast-ul. Dacă îți faci podcast, să le faci audio scurt – 3, 4, 5 minute maxim. În audio mă motivezi și mai mult. O să mă duc acum la Diana și o să o strâng în brațe și o să îi zic – ”Oricum te iubesc, dar te iubesc mai mult acum. Diana, mi-a zis Andreea Esca că fac bine să te iubesc.”
A: Exact, așa să faci.
R: Dacă ar fi să renunți acum la ceva, ar fi la televiziune sau la online?
A: Asta cu renunțatul e o chestie la care mă mai gândesc din când în când. Îmi aduc aminte că un prieten mi-a spus – ”Știi care e problema ta? Nu știi verbul >>a abandona<<” Și probabil e chiar o problemă. Poate părea o calitate, dar poate fi foarte bine o problemă. Nu sunt în stare să abandonez nimic. Deși am foarte multe lucruri și câteodată mă gândesc că poate ar fi cazul să renunț, nu pot. Nu sunt în stare pentru că le fac din plăcere. Dacă aș face ceva pentru bani, poate aș putea. Dar nu e despre asta. Și ca să îți răspund la întrebare… sigur că televiziunea rămâne prima mea dragoste, așa că aș renunța la online, chiar dacă tu mi-ai spune că – ”Televiziunea e pe moarte, poate ar trebui să rămâi în online.” E tot despre a iubi. Adică dacă un om e pe moarte, nu mai stai lângă el dacă îl iubești? Așa o să stau și eu în televiziune până o să moară. Dacă o să moară, se va întâmpla cu mine acolo. Nu mi se pare fair să o abandonez la greu. Așa cum nu mi s-a părut fair să abandonez print-ul. Atunci când am plecat din print către online am zis – ”Da, asta e.” Apoi am dat drumul site-ului și mi-am dat seama după câteva lui că nu e ok, eu nu pot lăsa print-ul să moară pentru că mie îmi place, iubesc revistele, iubesc să simt cum miroase hârtia, să dau pagina, să văd pozele mari, lucioase, nu doar pe calculator.
Așa că am zis că scoatem și revista AlistMagazine, o facem trimestrial, nu în fiecare lună, pentru că am înțeles. Și am zis să îi găsim totuși un concept în care să funcționeze. Să nu ținem mortul pe targă, să îl resuscitam, să trăiască. O facem trimestrială. Care mai e problema? Oamenii nu mai au bani să cumpere reviste. În regulă, o facem gratis. Altceva? Cum am vrea sa fie? Am vrea să fie cea mai mare și mai lucioasa, să ia ochii cititorului. Ok, așa facem. Și unde să fie? Să fie la cafenele, să te duci, să bei o cafea și să pleci cu ea acasă. Adică ne-am gândit ce concept să-i facem, ca să funcționeze. Și uite că funcționează. În continuare am zis – ”Bun, și ce îmi mai place?” Nu vreau să rămân virtual, undeva în online, să nu mă întâlnesc cu oamenii. Vreau să-i simt, să simt emoția, să dau mâna cu ei, să-i miros. Așa că ce o să facem? Facem și evenimente în continuare. Așa au ieșit târgurile Half is free, Crazy Christmas. Acum am inventat o altă treabă: Cine cu 20 de doamne pe zodii. Pentru că m-am gândit – ”De ce sunt pasionatele femeile?” Toată lumea te întreabă imediat ce zodie ești. Femeile sunt obsedate de zodii. Hai să ne întâlnim cu Neti Sandu, o dată pe lună, cu zodia respectivă în restaurant, și ea povestește ce i se întâmplă femeii anul acesta. Am încercat să adun toate plăcerile mele la un loc, să nu abandonez nimic și sper să îmi iasă cât mai multă vreme.
R: Andreea, nu pot să îți spun decât că îți mulțumesc frumos că ți-ai răpit din timpul tău să vii în podcast, să vorbești cu oamenii. De fapt, indirect, tu ai vorbit cu ei. Oameni buni, nici nu trebuie să mai aveți altă motivație pentru ziua de azi, săptămâna aceasta, luna aceasta. Așa cum ați auzit, iubiți ceea ce faceți. Aveți curaj să începeți, chiar dacă e o nebunie, să nu-l luați pe ”nu” în brațe. Începeți și dacă nu vă convine, o lăsați și gata. Până la urmă, nu aveți nimic de pierdut, doar de câștigat experiență. Și altceva: stați lângă ceea ce iubiți, aveți încredere în instinct, fiți credincioși în ceea ce faceți și o sa iasă. Andreea, îți mulțumesc foarte frumos.
A: Și eu îți mulțumesc! Îmi pare bine că te-am cunoscut și îți doresc succes.
R: Oameni buni, pe Andreea o găsiți pe Alistmagazine.ro, pe andreeaesca.ro și pe Instagram.
A: Nu aveți cum să scăpați de ea. Și în orice caz, vă intră în casă în fiecare seară chiar dacă nu deschideți ușa.
R: Mulțumesc frumos încă o dată.
A: Îți mulțumesc ție și tuturor ascultătorilor tăi, oamenilor care împărtășesc viața cu noi.
R: Acest podcast a fost mai mult de viața și mai puțin de marketing.
A: Da, de fapt marketing-ul e o viață și viața e un marketing non stop.
R: Eu de asta ziceam că marketing fără viață e zero și tot ceea ce vedem în jurul nostru e marketing.
A: Îți doresc mult succes și îmi pare bine că te-am cunoscut.
R: Îți mulțumesc.
6 comments on “26 Andreea Esca – Voi sta în televiziune până când aceasta va muri”